Două oferte de scontare pot porni de la aceeași factură și ajunge la rezultate diferite pentru firmă. Una oferă o sumă mai mare în cont, alta are costuri mai mici, iar o a treia permite utilizări repetate fără reluarea întregii proceduri.
Pentru antreprenor, comparația nu ar trebui să pornească doar de la dobândă. Contează cât numerar primește firma, cât plătește pentru accesul anticipat la bani, ce creanțe sunt acceptate și ce obligații apar dacă debitorul întârzie.
Pornește de la suma de care firma are nevoie
Scontarea are sens când acoperă un deficit identificat în cash-flow.
Să presupunem că firma are facturi de încasat de 180.000 de lei, dar în următoarele 30 de zile îi lipsesc 55.000 de lei pentru furnizori, salarii și aprovizionare. Compararea ofertelor ar trebui făcută pentru această nevoie, nu pentru întreaga valoare a creanțelor.
O ofertă care permite accesul la 90% din factură poate suna atractiv, însă firma nu câștigă nimic dacă banii suplimentari rămân în cont și generează costuri.
Calculează întâi deficitul
Ia soldul disponibil, adaugă încasările care vin înaintea următoarelor scadențe și scade plățile programate. Diferența indică suma care lipsește.
Acest calcul oferă baza pentru compararea ofertelor. Dacă ai nevoie de 60.000 de lei pentru 45 de zile, cere simulări pentru această sumă și această perioadă.
În felul acesta compari aceeași situație financiară, nu exemple comerciale construite diferit de fiecare finanțator.
Uită-te la suma netă care intră în cont
Valoarea nominală a facturii nu spune câți bani vei folosi efectiv.
Finanțatorul poate acorda un anumit procent din creanță și poate reține costuri sau comisioane conform contractului. Pentru bugetul firmei contează suma rămasă disponibilă.
Dacă ai o factură de 100.000 de lei, oferta A poate aduce 92.000 de lei în cont, iar oferta B 95.000. Dacă deficitul firmei este de 94.000, prima variantă lasă încă o diferență de acoperit.
De aceea, întreabă direct: „Cât intră efectiv în cont pentru această factură?”
Compară costul total, nu doar dobânda
Dobânda este o parte a costului. Pot exista comisioane de analiză, administrare, utilizare sau alte taxe prevăzute în documentația produsului.
Transformă toate costurile în lei.
O diferență de câteva zecimi de procent pare mică pe hârtie, însă la utilizări repetate pe parcursul anului poate adăuga o sumă consistentă.
Folosește același exemplu pentru toate ofertele
Dacă vrei să compari două instituții, cere calcul pentru aceeași factură, aceeași perioadă și aceeași sumă netă dorită.
De exemplu, solicită o simulare pentru 80.000 de lei folosiți timp de 60 de zile. Apoi vezi cât costă întreaga operațiune la fiecare ofertă.
Comparația devine mult mai precisă decât atunci când un finanțator îți prezintă o simulare pentru 30 de zile, iar altul pentru 90.
Vezi ce tip de creanțe sunt eligibile
Nu toate facturile intră neapărat în analiza fiecărui finanțator.
Contează cine este clientul, istoricul lui de plată, valoarea creanței, termenul de scadență și documentele care susțin tranzacția. Contractele, comenzile și dovezile de livrare pot intra în dosar.
O firmă care lucrează constant cu aceiași clienți are nevoie de o ofertă care acceptă tipul de creanțe întâlnit în activitatea sa.
Când analizezi o linie de credit pentru scontări, verifică și modul în care pot fi introduse succesiv facturi noi în plafonul aprobat. Pentru firmele care emit multe facturi la termen, această flexibilitate poate conta mai mult decât o diferență mică de cost.
Analizează termenul până la scadență
O factură scadentă peste 30 de zile nu are același profil ca una care ajunge la termen peste patru luni.
Durata influențează costul și perioada în care finanțatorul își asumă expunerea. Pentru firmă, influențează și cash-flow-ul.
Dacă cei mai mulți clienți plătesc la 45-60 de zile, compară ofertele exact pe aceste termene. Nu are prea multă valoare o ofertă foarte bună pentru scadențe de 30 de zile dacă activitatea companiei lucrează aproape exclusiv cu 90 de zile.
Ce se întâmplă când clientul plătește târziu?
Aici apar diferențe contractuale care merită citite cu atenție.
Unele produse prevăd drept de regres asupra firmei finanțate. Dacă debitorul nu achită creanța, compania poate avea obligații privind suma avansată sau costurile suplimentare.
Alte structuri tratează riscul diferit.
Întreabă ce se întâmplă la 5, 15 sau 30 de zile după scadență. Vei înțelege mai bine costul real al unei întârzieri și ce impact poate avea asupra lichidității firmei.
Istoricul clienților ajută aici. Dacă partenerii plătesc constant cu două săptămâni după termen, include acest comportament în calcule.
Contează și cât de repede primești banii
Capitalul de lucru rezolvă probleme cu termene concrete.
Dacă furnizorul cere plata vineri, o soluție care eliberează banii peste două săptămâni nu rezolvă obligația actuală.
Verifică timpul necesar pentru analiza inițială și pentru fiecare utilizare ulterioară. Unele produse cer documentație extinsă la început și apoi permit utilizări mai simple. Altele tratează separat fiecare factură.
Pentru o firmă care folosește scontarea de mai multe ori pe an, timpul administrativ intră și el în comparație.
Verifică flexibilitatea plafonului
O afacere nu are același necesar în fiecare lună.
În sezon poate avea nevoie de 150.000 de lei, iar în lunile mai slabe doar de 40.000. O facilitate rigidă poate genera costuri care nu se potrivesc cu acest ritm.
Uită-te dacă firma plătește pentru întreaga limită aprobată sau pentru suma utilizată, cum se reîntregește plafonul după încasarea creanțelor și ce condiții există pentru majorarea lui.
O ofertă adaptată ciclului firmei reduce situațiile în care compania plătește pentru bani pe care nu îi folosește.
Ce verifici înainte de semnare?
Înainte de alegerea finală, merită să ai pe aceeași pagină câteva informații:
- Suma netă disponibilă. Câți bani ajung efectiv în cont.
- Costul total. Cât plătește firma în lei pentru perioada estimată.
- Creanțele eligibile. Ce facturi, clienți și scadențe sunt acceptate.
- Timpul de acces. Cât durează până la primirea numerarului.
- Regulile la întârziere. Ce obligații apar dacă debitorul nu achită la termen.
- Flexibilitatea utilizării. Cum funcționează scontările repetate în același plafon.
Oferta potrivită se vede în cash-flow
O diferență mică de dobândă nu decide singură alegerea. Pentru o firmă contează dacă finanțarea acoperă suma necesară la data potrivită și dacă rambursarea se aliniază cu încasările comerciale.
Înainte de semnare, pune oferta în cash-flow-ul real al companiei. Vezi ce sold rămâne după furnizori, salarii și taxe, apoi testează și scenariul în care principalul client întârzie plata.
O ofertă bună de scontare nu este doar cea cu prețul cel mai mic. Este cea care se potrivește cu valoarea creanțelor, termenele clienților și ritmul în care firma are nevoie de numerar.
Material editorial redactat de echipa Rocomunicate.
